Istoria conteaza
ISTORIA CONTEAZĂ

Eroine Nucşoara

femei luptatoare în rezistenţa anticomunistă

MARIA JUBLEANU

Arhiva
Maria Jubleanu
Maria Jubleanu s-a născut în 1910, în comuna Nucşoara. A fost soţia lui Titu Jubleanu şi mamă a cinci copii (vezi Doc.1). Şi-a urmat soţul şi fiul mai mare, Constantin, plecând împreună cu ei pe munte (vezi Doc.2) şi devenind, astfel, una din cele patru femei-membre ale Grupului de rezistenţă de la Nucşoara. În 1951, în urma unei confruntări cu trupele de Securitate, Maria Jubleanu a fost împuşcată mortal (vezi Doc.3), soţul ei fiind forţat să o înmormânteze în locul unde a fost ucisă (vezi Doc.4).

DOCUMENTE

Doc.1.

Maria Jubleanu

Doc. 2. Ascunzătoarea familiei Jubleanu.

Ascunzătoarea familiei Jubleanu

Dos. 1238, vol. 45
Proces verbal de interogatoriu 24 mai 1958 – orele 7.30 – 14.00.
Învinuita PLOP MARIA, născută la 14 septembrie 1927 în comuna Prisăcani, judeţul Iaşi.
(....) În acel timp teroristul ARNĂUŢOIU PETRE, a luat legătura cu numita JUBLEANU MARIOARA care de asemeni era urmărită de organele statului şi împreună au fugit în munţi la ARSENESCU GHEORGHE, ARNĂUŢOIU TOMA, NEL CHIRCA, ce se constituiseră în banda.

Doc. 3.
Dos. 2168 FD
314/15 Februarie 1952
SINTEZA INFORMATIVA
întocmită în problema bande pe perioada anului 1951

În urma operaţiunilor efectuate de organele noastre în perioada 1949‑1950, au rămas unele rămăşiţe de bande nelichidate. Printre aceste rămăşiţe se află şi câteva elemente conducătoare care n'au putut fi identificate.
Astfel în primăvara anului 1951, ne sunt semnalate un număr de 23 rămăşiţe a acestor bande, iar ulterior, în urma reorganizării reţelei informative, a reeşit (sic) că din cele 23 de grupuri teroriste, s'au format un număr de 13 bande înarmate, cu un număr total de 85 elemente. Dintre aceste bande, 5 dintre ele au devenit mai importante prin activitatea desfăşurată, prin agresivitatea lor şi numărul elementelor componente. (Banda GAVRILĂ IOAN – Reg. Sibiu; IŞFĂNUŢ DUMITRU – Reg. Severin; fraţii ARNĂUŢOIU – Reg. Argeş; ŞUŞMAN TEODOR – Reg. Cluj; POP ONIGA – Reg. Baia Mare). (……)Totuşi aceste informaţii au fost verificate şi exploatate, deoarece indicau zonele probabile unde s'ar afla bandiţii.
În acest scop în vara anului 1951, au fost întreprinse câteva acţiuni importante de scotocirea terenului, ultima având ca rezultat, depistarea a două elemente TITU JUBLEANU (arestat) şi soţia acestuia MARIA JUBLEANU (împuşcată în timpul acţiunii). În această operaţie a reuşit (sic) să fugă bandiţii MARINESCU IOAN şi CONSTANTIN JUBLEANU, care se aflau împreună în momentul când au fost surprinşi de organele noastre.
Din cercetările duse asupra banditului TITU JUBLEANU nu s'a (sic) putut obţine indicii care să ne ducă la prinderea restului bandei, în afară de descoperirea câtorva bordee (sic) părăsite şi puncte unde erau îngropate alimente. (….) – fila 213 integral (ascunzătoarea familiei Jubleanu)

Doc. 4.

“Când a văzut securitatea ţaţa Marioara, tot un fel de Elisabeta Rizea…ultimele ei cuvinte au fost: trage Titule să scape băieţii…. Şi nenea Titu şi cu ţaţa Marioara au tras şi băieţii au scăpat. Tică, băiatul lor şi Ionel Marinescu. Dar ei au fost înconjuraţi şi cineva, fără să someze, când a văzut-o pe ea din lateral, stând pe brânci şi trăgând, i-a tras un glonţ de zebeu. Pe unde intră glonţul de zebeu face o găurică mică, dar pe unde iese, rupe. Şi pe urmă au sărit pe ea cu picioarele până i-ai ieşit plămânii prin spărtură. Mi-a spus un martor ocular: Titu Jubleanu. Că el când a văzut că băieţii au fugit şi nevastă-sa e moartă a ridicat măinile în sus şi s-a predat. L-au pus să sape o leacă de mormânt, cu unghiile, cu degetele şi cu o ruptură de lespede. Iute, iute! A săpat ca un lat de palmă şi au spus: ajunge! ”Am pus peste ea cu mâinile nisip şi bolovani, după ce am sărutat-o, şi atât a fost tot….”. Şi pe el l-au dus la Piteşti la securitate.” (Fragment din cartea Povestea Elisabetei Rizea urmată de mărturia lui Cornel Drăgoi, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993, pag. 139.)