Istoria conteaza
ISTORIA CONTEAZĂ

Eroine Nucşoara

femei luptatoare în rezistenţa anticomunistă

MARIA PLOP

Arhiva
Maria Plop
Maria Plop (vezi Doc.1) a fost singura femeie, membră a Grupului de partizani din comuna Nucşoara, care a rezistat în munţi de la înfiinţarea lui, în martie 1949, până la 20 mai 1958, când s-a predat, după ce fraţii Toma şi Petre Arnăuţoiu au fost capturaţi de Securitate. În momentul arestării, fiica ei, Ioana, născută într-un adăpost, era în vârstă de doi ani.
Maria Plop, fiica lui Grigore şi a Ioanei Plop, s-a născut la 14 septembrie 1927, în comuna Prisacani, judeţul Iaşi, într-o familie de ţărani săraci, care au avut 6 copii. În august 1944, ea a plecat din comuna natală împreună cu familia doctorului Şteţcu, membru militant al Partidului Naţional Liberal, îngroziţi de violenţele săvârşite de trupele sovietice care trecuseră Prutul.
În martie 1949, Maria Plop trăia în comuna Nucşoara, în casa lui Petre Arnăuţoiu, îngrijind de cei doi copii ai acestuia. Aici a asistat la primele întâlniri în care s-au purtat discuţii legate de organizarea Grupului de rezistenţă şi pregătirile necesare deplasării în munţi. Organizarea propriu-zisă a grupului, cât şi a reţelei celor care aveau să-l ajute, a început la venirea în Nucşoara a fratelui mai mare al lui Petre, lt. Toma Arnăuţoiu, însoţit de col. Gheorghe Arsenescu.
Trimisă să ducă alimente partizanilor, Maria Plop nu s-a mai putut întoarce acasă, deoarece Securitatea începuse să facă arestări în Nucşoara, iar ea era una dintre persoanele vizate (vezi Doc.2). A detestat până la moarte regimul comunist, demagogia lui, violenţa prin care încerca să se impună (vezi Doc.3).
În cei peste 9 ani cât a fost membră a grupului, a îndeplinit misiuni similare cu ale bărbaţilor (vezi Doc.4), remarcându-se prin abnegaţie, curaj şi spirit de sacrificiu şi reuşind să supravieţuiască celor mai grele situaţii şi condiţii de trai (vezi Doc.5).
La 22 mai 1956, a născut-o pe fiica ei şi a lui Toma Arnăuţoiu în ascunzătoarea de la Râpele cu brazi (vezi Doc.6).
La 20 mai 1958, Toma şi Petre Arnăuţoiu au fost arestaţi datorită ajutorului dat Securităţii de către Grigore Poinăreanu, unul dintre susţinătorii grupului. Somată să se predea şi ea, Maria Plop a coborât din ascunzătoarea de la Râpele cu brazi pe scara de frânghie, ţinându-şi copilul în braţe (vezi Doc.7). Ultimul rămas în ascunzătoare, Constantin Jubleanu, refuzând să se predea, a murit în schimbul de focuri cu trupele de Securitate.
Maria Plop a fost anchetată timp de un an la sediul Securităţii din Piteşti. În urma procesului, a fost condamnată la muncă silnică pe viaţă. Despărţită de copilul ei (vezi Doc.8), fără să ştie ce s-a întâmplat cu acesta, după numai 3 ani de la condamnare a decedat (la 31 ianuarie 1962) în închisoarea de la Miercurea Ciuc, din cauza tratamentului inuman şi a condiţiilor sinistre de detenţie (vezi Doc.9).

DOCUMENTE

Doc. 1

Dos. 1238, vol.45
 PROCES VERBAL DE INTEROGATORIU – 24 MAI 1958 – orele 7.30 – 14.00
Învinuita PLOP MARIA, născută la 14 septembrie 1927 în comuna Prisăcani, judeţul Iaşi.
(....)În ceea ce priveşte misiunea primită în sensul de a-i supraveghea precizez următoarele: Teroriştii(Declaraţiile celor interogaţi erau consemnate în scris de anchetator, termenii „bandit”, „terorist” fiind folosiţi de Securitate pentru a-i desemna pe opozanţii regimului comunist.) ARSENESCU GHEORGHE şi ARNĂUŢOIU TOMA, mi-au spus că în fiecare zi să stau prin curte şi cînd voi observa organe de stat să-i anunţ exprimînd cuvintele: DORU sau NELUŢ, acesta fiind consemnul, stabilit întruna (între noi – n.n.). Cînd strigam „DORU” însemna că am observat organele de stat prin apropiere şi ca urmare ei se ascundeau, iar cînd strigam „NELUŢ” însemna că am observat oameni din comună pentru care îi făceam atenţi. (....) N.n.: Doru şi Neluţ erau prenumele copiilor lui Petre Arnăuţoiu. Este de presupus că aceste nume au fost alese ca parole pentru că nu atrăgeau atenţia.

Doc.2
Dos. 1238, vol.45
Proces verbal de interogatoriu 24 mai 1958 – orele 7.30 – 14.00.
Învinuita PLOP MARIA, născută la 14 septembrie 1927 în comuna Prisăcani, judeţul Iaşi.
(...) În prima zi lucrătoare după paşte organele securi­tăţii de stat au căutat la domiciliu pe ARNĂUŢOIU PETRE, dar nu l-au găsit întrucît acesta era la tatăl său la plug – Arnăuţoiu Petre a fost anunţat de soţia sa şi astfel el a dispărut de la domiciliu stînd ascuns pînă a doua zi într-o grădina.
În seara aceleiaşi zile cînd organele securităţii de stat au căutat la domiciliu pe teroristul ARNĂUŢOIU PETRE, numita ARNĂUŢOIU VICTORIA, mi-a dat un pachet cu alimente şi m-a trimis la soacra sa – ARNĂUŢOIU LAURENŢIA. Aceasta mi-a spus ca să transport pachetul cu alimente în care şi ea mai introdusese un ghem de lînă şi ace de confecţionat ciorapi în grădina proprietatea sa, la un nuc. În urma celor dicutate cu LAURENŢIA ARNĂUŢOIU eu am transportat pachettul cu alimente la locul indicat unde am găsit şi pe teroristul NEL CHIRCA.
După ce i-am explicat scopul venirii mele la acel nuc NEL CHIRCA mi-a spus să iau pachetul cu alimente şi să merg cu el în munţi la bandă fapt cu care am fost de acord. Pe la orele 23 am ajuns cu teroristul NEL CHIRCA în punctul denumit, „Bahna Rusului” din apropierea satului Slatina unde am găsit banda ce era compusă din următorii; ARSENESCU GHEORGHE, ARNĂUŢOIU TOMA, AUREL CHIRCA, GIGI CHIRCA, NICU CHIRCA, ARNĂUŢOIU PETRE, MARIOARA JUBLEANU la care ne-am alăturat şi noi respectiv eu, căci NEL CHIRCA era deja membru al bandei. Acestea au fost împrejurările în care am fost recrutată în banda teroristă ARSENESCU-ARNĂUŢOIU. Precizez deci că mam încadrat în această bandă din proprie iniţiativă şi la îndemnul teroriştilor declaraţi mai sus, pe care i-am ajutat intens în constituirea bandei şi pentru ca alături de ei să acţionez împotriva regimului democrat popular din R.P.R. (...)


Doc. 3
Dos. 1238, vol. 47
Sentinţa nr. 107
(...) Pentru atacurile teroriste de la lucrarea silvică din muntele Berevoiu, unde membrii bandei au fost în două rînduri, ei au efectuat în prealabil supravegherea lucrării timp de o zi şi observînd că a sosit un grup de persoane pe care le bănuiau a fi organe de partid şi de stat, ei au înconjurat cabana unde erau adunaţi în şedinţă circa 50 muncitori şi au instalat posturi de pază înarmată. Inculpatul Arnăuţoiu Toma a ţinut în faţa muncitorilor un discurs cu conţinut instigator duşmănos, iar inculpata Maria Plop a distrus tablourile conducătorilor partidului şi guvernului, după care prin terorizare şi sub ameninţarea armelor au jefuit importante cantităţi de materiale (alimente şi medicamente) care aparţineau statului şi erau aduse acolo pentru muncitori.

Dos. 1238, vol. 45
Proces verbal de interogatoriu 24 mai 1958 – orele 7.30 – 14.00.
Învinutul Arnăuţoiu Toma, născut la 14 februarie 1921 în comuna Nucşoara, judeţul Argeş.
“Cu ocazia loviturii şi a jafului comis la lucrarea I.P.E.I.L. din Berivoiu Mic teroristul Marinescu Ion şi terorista Plop Maria a distrus mai multe tablouri ale conducătorilor par­tidului şi statului din R.P.R. care se afla afişate pe baraca lucrări pe care noi am atacato şi jefuito. Acest lucru la făcut din ură faţă de regimul democrat din R.P.R. şi a conducătorilor din R.P.R.”

Exploatarea forestieră de la Pecineagu

Doc. 4
Dos. 1238, vol. 43
Proces verbal de interogatoriu 24 mai 1958 – orele 7.30 – 14.00.
Învinutul Arnăuţoiu Toma, născut la 14 februarie 1921 în comuna Nucşoara, judeţul Argeş.
“Împreună cu Marinescu Ion, Arnăuţoiu Petre, Jubleanu Constantin, Plop Maria am plănuit modul de atacare şi jefuire al lucrări.
În baza acestui plan eu împreună cu Marinescu Ion am mers la magazia unde se vedea lumina iar Arnăuţoiu Petre, Jubleanu Constantin şi Plop Maria a (sic) rămas să facă paza noastră din umbră şi să supravegheze atît intrările la lucrare cît şi eşirile (sic) din clădiri. (…).”


Doc. 5

(Ion Gavrilă Ogoranu – Brazii se frâng dar nu se îndoiesc, vol. 2, Editura Marineasa, Timişoara, 1995.)
La coliba Arnăuţoilor
(...) Când am coborât Berevoiescul dimineaţa, am nimerit peste o colibă din cetină de brad, destul de încăpătoare, cu o uşă ingenioasă, tot din cetină împletită. Desigur, aici iernaseră Arnăuţoii. În colibă, la mijloc – o vatră de piatră cu cărbunii încă uscaţi şi de-o parte şi de alta – patru culcuşuri de cetină. O tablă mare de lemn prezenta cu scris de cărbune multele linii ale vreunui joc pornit lângă foc, să le treacă timpul. Toate arătau că nu plecaseră de aici decât cu câteva zile în urmă. În mod cert, sosiseră în miezul iernii, pe zăpadă mare. Dovadă erau brazii tăiaţi cu fierăstrăul la înălţimea unui stat de om. N-au avut nici o unealtă de săpat pământul, de-au fost nevoiţi să ierneze în colibă. Deci nu numai noi o duseserăm rău în această iarnă.

Ascunzatoare

Dacă din construcţia colibei n-aveam ce învăţa, în schimb la treizeci de metri de colibă, într-un loc uscat, le-am găsit o groapă pentru alimente, construită după toate regulile artei: mare, încăpătoare şi căptuşită cu lemn uscat. Pe fundul ei era un strat de cărbuni pentru a absorbi umezeala. Acoperişul – din scândură groasă, acoperit cu coajă de brad. Deasupra lui s-a pus un strat gros de pământ. „Ăştia au avut grijă să nu le miroase ursul alimentele, nu ca noi!” Ne-am gândit la posibi­litatea de a comunica cu ei. Am lăsat în groapă o scrisoare, prin care îi anunţam că am trecut pe aici, i-am sfădit că au lăsat groapa neacoperită, am aşezat deasupra capacul şi câteva brazde, aşa cum a fost. Ziceam că, dacă mai vin pe aici şi se vor mira cine le-a astupat groapa, vor avea curiozitatea să o desfacă şi să dea de bilet. Când am mai trecut pe aici, am găsit biletul la locul lui, semn că n-au mai revenit. Bănuind că ar putea fi pe aproape, i-am căutat prin pădurile din jur. Am găsit, imprimate în nisipul râului, urme de bocanci bărbăteşti şi o urmă mică de încălţare femeiască. Desigur, au dat la peşte. Am mers pe râu în jos, până n-am mai găsit nici un semn. (...).

Bordei pentru păstrarea alimentelor

Doc. 6.

Dos. 1238, vol. 43
Proces verbal de interogatoriu 19 decembrie 1958 – orele 9 – 14.00.
Învinuit Arnăuţoiu Toma, născut la 14 februarie 1921 în comuna Nucşoara, judeţul Argeş.
“(....). În luna mai 1956 am luat legătura cu Marina Chirca şi Ana Simion şi am luat diferite ştiri şi informaţii în legătură cu naşterea unei femei aşteptînd să nască Plop Maria.
Am continuat să stăm în bordei şi în ziua de 22 mai 1956 la orele 830, terorista Plop Maria a născut un copil de sex feminin care iam (sic.) dat numele de Ioana – pe care l-am crescut. (...) ”


ascunzatoare

Doc. 7. Maria Plop coborând cu copilul.

Maria Plop

Doc. 8

Dos. 1238, vol. 81
UNITATEA UM 0336 Piteşti

PROCES VERBAL Nr. 63
DE DEPUNERE ŞI PERCHEZIŢIE CORPORALĂ

Făcut astăzi 20 Mai 1958 ora 19,15 în Piteşti
Noi, Cpt. Constantinescu Păun din MAI Piteşti în virtutea drepturilor ce ne sunt acordate, dispunem depunerea în arest în interesul cercetărilor a numitei Plop Maria născută la ......... în comuna Prisecani Raionul Iaşi fiul lui Gligore şi Ioana de profesie muncitoare căsătorită cu ....... domiciliat în ............
Procedând la percheziţia corporală a susnumitului am găsit asupra lui următoarele obiecte şi valori: una haină postav negru uzată, un cojocel cu mîneci lînă, un cojocel f. mîneci, un plovăr lînă mînică, una cămaşe bărbat, una pereche chiloţi, una pereche mînuşi lînă, două prosoape, una batistă, două trăistuţe, două fustişoare, două bluziţe, două cămăşuţe, două perechi pantalonaşi lungi, una pereche mînuşi, una pereche ciorapi lînă, una căciuliţă lînă pentru copil, precum şi una curea piele, un portofel piele uzat, un fluer cu busolă, un pieptene, un fermoar, două oglinji mici.
Drept pentru care am încheiat prezentul proces verbal.
OFIŢER DE SERVICIU,
ss. Cpt. Constantinescu Păun Percheziţionat
ss. Mariea Plop

Notă
de obiectele ce rămîn asupra numitei Plop Maria:
– una cămaşe bărbătească din finet în dungi
– una pereche indispensabili bărbăteşti
– un trening complect pantaloni şi bluză culoare bleumaren din bumbac
– una bazma neagră
– una pereche ciorapi lînă
– una pereche papuci de casă din postav
– un şervet şi două batiste
– două cămăşuţe, două perechi pantalonaşi din finet şi o cămăşuţă scurtă pentru copil. (n.n. Maria Plop era în închisoare, la acea dată, împreună cu fiica ei, care avea 2 ani.)

– una flaneluţă de lînă pentru copil
– una băzmăluţă pentru copil
ss. Cpt. Constantinescu Păun Percheziţionată
ss. Mariea Plop

Maria Plop

Doc. 9.

Maria Plop

Dos. 1238, vol. 81
Penitenciarul M. Ciuc
FIŞĂ DE EVIDENŢĂ
A primirii de pachete, vorbitor, ţigări şi a pedepselor date deţinutului Plop Maria fiul lui Grigore şi al Ioana născut în anul 1927 luna Sept. ziua 14 în comuna Prisecari ......

Depus la data de 20.05.58
Condamnat M.S.

Data
ABATEREA COMISĂ
Caracterul pedepsei
Cine a dat

Inceperii pedepsei

Incheierii pedepsei

Regim celular zile

Tăiat vorbitor luni

Tăiat pachete luni

Tăiat scrisori luni

pedeapsa

03/07

960

10/07

960

A bătut morse
7 R.S.
-
-
-
Comand.

20/7

960

25/7

960

sa certat în cameră
5 R.S.
-
-
-
Ctd. Penit.

02/8

960

05/8

960

sa transmit cuvite la cam vecine
3 zile R.S.
-
-
-
Ctd. Penit.

16/8

960

23/8

960

A rupt bunul unităţi Manta
7 zile R.S.
-
-
-
Ctd. Penit.

02-III

1961

07-III

1961

Trăgînduise atenţia a vorbit vorbe urîte
5 zile R.S.
-
-
-
Ctd. Penit.

26/11

961

29/11

961

Nerespectarea programului
3 zile R.S.


Penitenciarul Miercurea Ciuc
Nr. 338 din 31.01.1962
CĂTRE
DIRECŢIA GENERALĂ A MILIŢIEI
SERVICIUL EVIDENŢEI OPERATIVE

Vă facem cunoscut că în ziua de 31.01.1962 a decedat în Penitenciarul Miercurea Ciuc numita Plop Maria fica lui Grigore şi al Ioana născuta în 1927 luna Septembrie ziua 14 în comuna Prisecani raionul Iaşi regiunea Iaşi profesia casnică.
A fost depus la data de 20 mai 1958 în baza mandatului de arestare nr. 393/1959 emis de Trib. Militar al Reg. II a Militare Buc. pentru delictul că s-a încadrat în 1949 în banda teroristă a lui Arnăuţoiu Toma art. 207 c.p.
S-a eliberat Decedat din cauza insuficienţei circulatorie şi T.B.C. pulmonar.
COMANDANT Şef Bir. Evidenţă
ss. indescifrabil ss. indescifrabil