Eroine Nucşoara - Femei luptatoare în rezistenţa anticomunistă

Istoria conteaza
ISTORIA CONTEAZĂ
Eroine Nucşoara
femei luptatoare în rezistenţa anticomunistă

Introducere
Arhiva
Grupul de rezistenţă din comuna Nucşoara, judeţul Muscel (în prezent Argeş), s-a format în primăvara anului 1949. În iarna precedentă, locotenentul Toma Arnăuţoiu, originar din Nucşoara, a fost contactat de colonelul Gheorghe Arsenescu, cu care a discutat de mai multe ori despre posibilitatea de a organiza un grup de rezistenţă anti-comunistă. Grupul urma să intervină pentru a neutraliza autorităţile locale, în momentul când declanşarea unui război dintre anglo-americani şi Uniunea Sovietică, pe care mulţi îl aşteptau, ar fi deschis calea spre schimbarea regimului comunist din România.

În februarie 1949, colonelul Arsenescu, alertat de arestarea unor membri ai efemerului grup de la Dragoslavele, iniţiat de el în 1948, pleacă în grabă împreună cu Toma Arnăuţoiu la Nucşoara. Aici au început organizarea grupului care urma să se stabilească şi să acţioneze pe munte, dar şi reţeaua de sprijinitori, care avea să furnizeze partizanilor alimente, îmbrăcăminte, arme şi muniţie, reţea din care făceau parte intelectualii Nucşoarei şi ai satelor din împrejurimi (învăţătorul Ion (Iancu) Arnăuţoiu şi Petre Arnăuţoiu - tatăl şi, respectiv, fratele lui Toma -, învăţătorul Alexandru Moldoveanu, preotul Ion Drăgoi şi fiul acestuia, studentul Cornel Drăgoi şi alţii).

În luna martie, în momentul plecării în munţi, Grupul de rezistenţă de la Nucşoara era format din 16 membri, dintre care patru femei: Maria Jubleanu, Elena (Lina) Chirca, care şi-au urmat soţii şi fiii – şi ei membri ai grupului - , Maria Plop şi Aurelia Costea.

Alte 30 de femei s-au implicat, între 1949 şi 1958, în sprijinirea partizanilor. Printre ele, erau soţii de preoţi (Iustina Constantinescu, Maria Andreescu), de învăţători (Laurenţia Arnăuţoiu, Ecaterina Marinescu, Elena Mica), de oameni înstăriţi (Filofteia Băşoiu, Filofteia Tomeci, Elisabeta Rizea), profesoara Iuliana Preduţ Constantinescu, învăţătoarea Iuliana Lemnaru; altele proveneau din familii sărace (Maria Plop) sau din pătura de mijloc (Marina Chirca, Ana Simion şi altele). Pentru ele, ca şi pentru familiile lor, indiferent de categoria socială căreia le aparţineau, comunismul reprezenta pierderea proprietăţii, libertăţii, tradiţiei.

Femeile implicate în lupta de rezistenţă de la Nucşoara au dus partizanilor arme, hrană, mesaje, de multe ori în condiţii extrem de periculoase, strecurându-se printre cordoanele formate de trupele de Securitate şi Miliţie, sau - cazul celor care au făcut parte din grupul propriu-zis - au trăit în condiţii dramatice, mai ales în timpul iernilor, participând şi la ciocnirile dintre partizani şi trupele trimise pentru capturarea lor. Cele care au ajutat Grupul de rezistenţă de la Nucşoara fie au fost victimele violenţelor şi chiar atrocităţilor folosite de anchetatorii de Securitate (spre exemplu, Matilda Jubleanu, Ana Simion, Elisabeta Rizea, Verona Popescu), fie au fost urmărite prin mijloace lipsite de scrupule, de multe ori chiar diabolice: plasarea unor microfoane în casele lor, pentru ascultarea discuţiilor de fiecare zi (Elena Florea Ion, Laurenţia Arnăuţoiu, Ecaterina Marinescu), violarea corespondenţei, introducerea unor agenţi ai Securităţii sub acoperire în viaţa lor privată (Ana Simion) etc.

La 20 mai 1958, fraţii Arnăuţoiu au fost surprinşi de Securitate în grădina lui Grigore Poinăreanu, un susţinător al grupului care, şantajat fiind, a acceptat să colaboreze cu organele de represiune. După arestare, cei doi au fost obligaţi să indice locul ascunzătorii unde rămăseseră Maria Plop, copilul ei şi al lui Toma Arnăuţoiu şi tânărul Constantin Jubleanu, care, refuzând să se predea, a fost ucis în schimbul de focuri cu trupele organelor represive.

Cei peste 100 de arestaţi, printre care în jur de 35 de femei, au fost anchetaţi timp de un an, iar în 1959 au început procesele, în urma cărora 16 oameni au fost condamnati la moarte şi executaţi (pe lîngă fraţii Arnăuţoiu, şi trei preoţi, patru învăţători, ţărani, ciobani).

Femeile nu au fost cruţate nici ele, condamnările lor însumând zeci de ani de închisoare. Unele nu au rezistat regimului de detenţie şi au murit în închisoare (Maria Plop, Laurenţia Arnăuţoiu, Filofteia Tomeci, Elena Chirca); Iuliana Preduţ, la data arestării însărcinată în luna a şaptea, a născut în Spitalul închisorii Văcăreşti.
Femeile care i-au ajutat pe luptătorii anticomunişti din Grupul de rezistenţă de la Nucşoara nu ştiau ce este eroismul şi, poate, nici că există acest cuvânt. Au ştiut, însă, că solidaritatea, abnegaţia şi compasiunea lor le pot duce în spatele gratiilor. Şi-au riscat, deci, conştient libertatea şi chiar viaţa, din convingere şi din devotament faţă de consătenii care s-au opus comunismului.

NOTĂ ASUPRA ALCĂTUIRII SITE-ULUI www.eroinenucsoara.ro

Site-ul www.eroinenucsoara.ro îşi propune prezentarea celor 33 de femei implicate în activitatea Grupului de rezistenţă de la Nucşoara, condus de Toma Arnăuţoiu. Sursa datelor biografice, a unora dintre fotografii şi a documentelor folosite sunt dosarele şi documentele întocmite de fosta Securitate, în prezent aflate în arhiva C.N.S.A.S. În redarea documentelor, au fost respectate întocmai terminologia şi ortografia folosite de anchetatorii sau ofiţerii de Securitate care le-au alcătuit sau care au consemnat declaraţiile persoanelor interogate.
În câteva cazuri, datele biografice (numele purtat înaintea căsătoriei) sau datele legate de condamnări (în cazul Teodorei Vijulan şi al Aureliei Comăndaşu) sunt incomplete, deoarece nu au fost întâlnite în documentele cercetate. Am considerat însă că aceste lipsuri nu afectează prezentarea biografei şi activităţii persoanelor respective, iar dacă documentarea viitoare va face posibilă completarea elementelor care lipsesc, acestea vor fi introduse în site. De asemenea, titulatura Tribunalului Militar, care a judecat în perioada 1949-1960 cei peste 100 de oameni implicaţi în activitatea Grupului de la Nucşoara, s-a schimbat, apărând în documente sub forme diferite.
Şi galeria de imagini va fi completată, în măsura în care vor mai fi găsite fotografii în dosarele de arhivă sau vor fi donate de familiile femeilor prezentate în paginile site-ului.
Realizarea acestui site nu ar fi fost posibilă fără colaborarea designerei Oana Carianopol şi fără sfaturile competente şi corecturile făcute de scriitoarea Mariana Codruţ, cărora le exprim mulţumirile mele cele mai calde.

Ioana Voicu-Arnauţoiu